Dumitru Velea isi continua aventura in lumea xerxeiana, de aceasta data publicand unul dintre cele mai consistente volume de versuri semnate de domnia sa de-a lungul anilor.
Spun consistente gandindu-ma la un anume risc al atacarii unei atat de vaste tematici.
Cartea face parte dintr-o pornire a poetului mai de intindere, dedicata suveranilor persani din dinastia Ahemenizilor.
Iar cand spun aceasta, am in vedere, cel putin din punct de vedere tehnic, faptul ca, dupa piesa de teatru Xerxes, apare acum Xerxes la Hellespont.
Posibilitatile de interpretare a mesajului sunt, practic, nelimitate, fiindca transfocalizand versuri sau cuvinte, fara efort putem „descinde” in actualitatea imediata.
De aceea, ne putem intreba, justificat: nu cumva, printr-o manevra subtila, stilistic-epica, autorul a „uitat” deschisa o portita spre problematicile biografiei sale? (Dumitru Huruba)
1
vizualizare in ultimele 24 ore
