Dezintegrare | Florentin Popa

Florentin Popa a aparut in poezia romana ca un OZN.
A bombardat psihotronic, a plasat cipuri, a modificat ADN-ul si subrutinele.
Acum este deja un clasic.
Dar un clasic full de scheme de atac pe care inca nu le-a identificat nimeni.– Mihai IovanelCartea cu cele mai bune sonete de la Revolutie incoace.
Cartea care si-a inventat o pinza a lui Indra in stare sa surprinda interpenetrarea obiectelor aduse impreuna si inghesuite de capitalism intr-un spatiu mic.
Cartea care impunge des membrana dintre digital si analogic.
Cartea pentru hackeri, hipsteri, hipioti, flaneuri si tricksteri.
Cartea ca o umbra din viitor ce se prelinge in lumea noastra de acum.
Cartea in care rebelul replicant Roy plinge in locul nostru la ruine: „La ce bun ca am castigat Google Earth, dar ne-am pierdut sufletul?”– Andrei DobosDespre urme si devastare, despre cicatrici si desprindere, despre margine sociala, fragmentare si muchii este volumul lui Florentin Popa.
Despre (auto)distrugere, regasire de sine, apropiere si auto-afectiune;
despre ceea ce se naruie si cine este naruit, caci, „daca glasul meu – sau al tau – ar fi contat vreodata/ cu adevarat, nu ar fi fost nevoie sa le inaltam.” Dezintegrare este un volum coplesitor, o coborire in infern, o acuta marturie.
Cinematic.
Polifonic.
Exploziv.– Medeea IancuFlorentin Popa (n.
1989, Baicoi) a publicat inca doua volume de poezie, precum si cateva traduceri.Locuieste in Floresti, intr-un loc unde inca se mai aud greierii.
Vrea sa termine un album de ambient, se bazeaza pe greieri pentru munca grea.
A fondat (micro-)platforma culturala / comunala Mafia Sonetelor, unde il puteti vedea cioplind la poeme si sporovaind pe podcasturi.
Isi rezerva dreptul de a fi uitat..