Initial, obiectivul intelectualului evreu de origine germana Walter Benjamin (1892–1940) era sa devina „cel mai important critic din literatura germana“.
Insa pana sa-si puna capat zilelor la granita franco-spaniola din teama de Gestapo, pasiunea lui speculativa se alimenteaza cu teorii dintre cele mai diverse, devenind unul dintre ganditorii originali ai „stiintelor culturii“ europene la cumpana dintre cele doua secole.
Critic literar, teoretician al artei, istoric al perceptiei si filosof al istoriei, Benjamin este un fizionomist al realitatii, care ii strange acesteia amanuntele si le recompune sub forma de „imagini de gandire“.
Se numara printre primii moderni care inteleg potentialul cultural si politic al noilor media, precum filmul si montajul, si este promotor al unei idei despre progres care o desfide pe aceea sangeroasa a totalitarismelor aflate in ascensiune.
Manuel Cruz (profesor universitar de filosofie)
2
vizualizari in ultimele 24 ore
