Versurile pe care le scrie Rafila Radu comunica unele cu altele, in afara si din interiorul poemelor in care ele se cuprind.
Cele cateva teme mari, „inalte”, si subiectele lirice pe care autoarea le marcheaza in proximitatea lor sunt caracteristice in egala masura pentru fiecare text si pentru volumul in ansamblul lui.
Peste tot, un discurs al inteligentei si sensibilitatii, al atentiei la realitate si la starile interioare, al rememorarii nostalgice si al proiectiei… se desfasoara parca de la sine, pe cate o pagina de poezie autentica.La final, cititorul va simti impulsul de a reveni asupra unor poeme deja parcurse, semn ca pariul autoarei cu ea insasi nu a fost pierdut, ci castigat.
Daniel Cristea-Enache