In 2016, Ion Horea mi-a incredintat cateva dosare cu poezii, pentru a le pregati pentru tipar, asa cum am facut cu toate volumele lui din ultimii douazeci de ani.
Un bilet acoperit cu scrisul lui marunt indica ordinea viitoarelor aparitii.
In septembrie 2017, dupa un episod clinic problematic pentru el, am pus pe masa tot materialul si am lamurit impreuna dilemele mele.
Nu mi-am inchipuit nicio clipa ca avea sa fie ultima noastra discutie privitoare la aceste dosare.
Mai tarziu, cand inca persistau unele intrebari si nelamuriri, nu a mai putut sa ma ajute.
A ridicat neputincios din maini, in semn ca totul depinde de mine.
Prin urmare, am respectat intru totul sumarele, asa cum le-a gandit el.
Corecturile mele au fost minime, ca, de altfel, la toate volumele lui.
In cele trei volume de Postume sunt cuprinse sase plachete de poeme care, prea devreme, au ajuns inedite.
In afara de poemele din Carari (Postume II), o placheta realizata in 2016, si a celor din Legea pamantului (Postume III), cea mai veche dintre ele, din 1987, nu am informatii precise asupra perioadei in care au fost scrise versurile, dar e cert ca majoritatea dateaza din ultimul deceniu din viata poetului.Irina Horea
1
vizualizare in ultimele 24 ore
