Poooooooooate (cu exact noua „o”-uri) cuprinde aceleasi versuri scurte, dictate in foc automat de o voce maniaco-depresiva care nu numai ca se foloseste de cuvinte pentru a-si exprima alienarea, dar alieneaza, dupa chipul si asemanarea-i, cuvintele insele (...) Oximoronul disperarii blazate ambaleaza tensiunea unei poezii stranii, hidoase, deloc locvace, lipsita de puterea umorului si nemiloasa cu cititorul comod.
Fara indoiala ca, daca exista o poezie post-apocaliptica, aceasta este cea a lui Dumitru Crudu.
Merita citita pentru a afla cum iti poti exprima trupul altfel decit urlind de durere sau gemind de placere si pentru a constata cu propriii ochi ce face intilnirea dintre cuvinte vii si vecinatatile rationalului.Alexandru Matei
1
vizualizare in ultimele 24 ore
