Obiecte ranite | George Banu

„Dintotdeauna am iubit si am respectat obiectele vechi, obiectele ranite, puse sub semnul timpului ce curge ca un fluviu si al evenimentelor umane, care se succed la infinit.
Nu ma consider nici pe mine altfel, decat un lucru care a servit din plin, care a calatorit mult si pe care utilizarea indelungata l-a slefuit si l-a obosit“, scria celebrul Henry Miller.In acelasi spirit, George Banu reuneste aici obiectele ranite din apartamentul sau, care atesta trecerea timpului si care se dezvaluie in toata fragilitatea lor.
Ele isi expun accidentele suferite, obligandu-ne sa le privim cu aceeasi tandrete pe care o avem fata de fiintele dezarmate.
Statui crapate, tablouri deteriorate, opere sfaramate…Nici distruse, nici restaurate, dar inca in viata.Obiectele ranite initiaza un dialog personal cu cel care le iubeste si care le priveste.
Sa le fim aproape, fiindca ele sunt niste parteneri care ne cer ajutorul si, ca intr-o oglinda, ne reflecta propriile rani.
Obiecte ranite, suflete ranite.George Banu (n.
22 iunie 1943, Buzau) este profesor de studii teatrale la Sorbonne Nouvelle, Paris, si un eseist de reputatie mondiala.
George Banu si-a dedicat opera critica regiei moderne si figurilor ei exemplare (Brook, Strehler, Grotowski etc).
In 1974 se stabileste in Franta unde isi va continua cariera universitara inceputa in Romania.
In 1981, publica volumul de referinta Costumul de teatru, precum si cartea Brecht ou le petit contre le grand, care va primi Premiul Criticii dramatice pentru cea mai buna carte de teatru a anului.
George Banu va mai castiga acest premiu in 1984 si 1990 pentru Le theatre, sorties de secours si Le Rouge et or.
Intre anii 1990-2001 a fost directorul artistic al Academiei Experimentale a Teatrelor, iar intre anii 1994-2001 a fost presedintele Asociatiei Internationale a Criticilor.
George Banu a primit de trei ori Premiul pentru cea mai buna carte de teatru in Franta;
a obtinut premiul de excelenta UNITER si Premiul Prometeu 2007.
Este presedinte de onoare al Asociatiei Internationale a Criticilor de Teatru si Doctor Honoris Causa al mai multor universitati europene.
Cartile sale au fost publicate de cele mai mari edituri pariziene si au fost traduse in numeroase limbi.
De asemenea, a scris o trilogie despre legaturile dintre teatru si pictura: Le Rideau, L’Homme de dos si Nocturnes.Conduce revista Alternatives theatrales si colectia Le Temps du theatre la Editura Actes-Sud.
La Editura Nemira a mai publicat volumul Arta teatrului (coautor Mihaela Tonitza-Iordache), Repetitiile si teatrul reinnoit , Spatele omului, Dincolo de rol sau actorul nesupus si este autorul textelor din albumul de fotografie Hamlet Machine de Mihaela Marin (2007).