Nyusu | D. I. Atanasiu

— Sa nu mai saruti nicio fata!...— Dar e sora ta, sora mea...— Nici pe ea!
Nici mana sa nu i-o mai saruti...Ne-am impacat lesne, facand-o sa rada.
Am muiat un colt din batista de la piept intr-un pahar cu apa si mi-am sters buzele din greu, ca de cine stie ce pata.— Acum sfinteste tu, cu o sarutare, buzele ce au pacatuit si n-or sa mai pacatuiasca.
Ninel m-a sarutat de zeci de ori, dintr-un colt intr-altul al buzelor, vrand parca prin aceasta sa pecetluiasca legamantul solemn ce imi luasem in fata ei.
Stateam ostaseste, in pozitia de drepti, lasandu-ma prada acestui nevinovat capriciu al minunii mele, apoi am cuprins-o intreaga la pieptul meu.
Ii simteam inima zvacnind puternic, obrajii ii simteam fierbinti, respiratia sufocata.
Nu incerca macar cu o miscare sa se desfaca din bratele mele.
Ii cautam ochii, ii cautam buzele.
Ne-am impiedecat de un covor si ea a cazut extenuata pe marginea patului;
eu i-am cazut la picioare in genunchi.D.
I.
Atanasiu - Nyusu