Daja: El e!
Nathan!
Slava Celui de SusCa totusi, in sfarsit v-ati reintors!Nathan: Da, Daja, slava Domnului!
Dar de ce-n sfarsit?Avut-am eu de gand ca mai degraba sa ma-ntorc? Si cum as fi putut? Din Babilon pana-n Ierusalim,Silit la ocolisuri cand incolo, cand incoace,E cale de vreo doua sute de mile;
Si e, fireste, anevoie treaba S-aduni de la datornici banii.
Iar asta nu se face-asa, cat ai clipiIti cere timp.
Daja: O, Nathan,Cat de sarman, sarman ati fi putut s-ajungetiIn ast rastimp!
Caci casa voastra…Nathan: A ars.
Asa am auzit…Dea Domnul Sa nu se mai fi intamplat si altceva!
...