PreludiuNu ai obositsa visezi cu ochii deschisisa ignori evidentelesa nu te lasi inselat macar odatade aparentele printre care inca razbati?Nu ti-ai asumat niciodata statutul de victimasau pe cel de exclus si nu ai ezitatsa faci pasul alaturi sau in fata indataprintr-o rotire pe locca vantul, ca timpul si gandul.Inainte sa-ti constate absenta ceilaltierai mai departe decat puteau sa te atingasau sa te prinda cu latul de vorbesa-ti reproseze orice, te miri ce!