Librarul din Florenta | Ross King

Daca ti-au placut: Numele trandafirului, de Umberto Eco, sau Clinamen.
Cum a inceput Renasterea, de Stephen Greenblatt.O cronica palpitanta a efervescentei intelectuale, plasata in contextul framantarilor politice si religioase ale epocii, geniala carte a lui Ross King, Librarul din Florenta, este, in aceeasi masura, o oda inchinata cartilor si productiei de carte, ilustrand trecerea de la manuscris la tipar, prin intermediul vietii unui om extraordinar, pierdut de mult timp in istorie, unul dintre adevaratii titani ai Renasterii.Renasterea in Florenta evoca fresce frumoase si cladiri elegante – opera impresionanta a artistilor si arhitectilor desavarsiti ai orasului, dar la fel de importante pentru secolele urmatoare au fost geniile de un alt tip: cautatorii de manuscrise, scribii, carturarii si librarii florentini, cei care au suflat praful de pe un mileniu de istorie si, prin descoperirea si raspandirea cunostintelor antice au dat nastere unei lumi noi si stralucitoare.Un astfel de cautator de comori livresti a fost si Vespasiano da Bisticci.
Nascut in 1422, el a devenit „regele librarilor din intreaga lume“, dupa spusele unui prieten.
Intr-o vreme in care toate cartile erau confectionate manual, timp de patru decenii Vespasiano a produs si a vandut multe sute de volume in libraria sa care s-a transformat, de asemenea, intr-un loc de intalnire pentru dezbateri si discutii.
Pe langa faptul ca erau pastratoarele intelepciunii antice reprezentate de autori precum Platon, Aristotel si Quintilian, cartile sale erau opere de arta in sine, copiate de scribi talentati si anluminate de cei mai iscusiti miniaturisti.
Printre clientii sai se numarau papi, regi si printi din intreaga Europa care doreau sa-si intareasca reputatia prin fondarea unor biblioteci magnifice.Vespasiano isi atinsese deja apogeul puterii, fiind recunoscut drept cel mai prolific negustor de cunoastere din Europa, atunci cand si-a facut aparitia o noua inventie: cartea tiparita.
Astfel, la finalul secolului XV, regele librarilor s-a vazut amenintat de aceasta realizare tehnologica de amploare, prin care cartile produse la preturi mici ajungeau la cititori care nu si-ar fi permis niciodata unul dintre manuscrisele sale elegante.