Cele aproape doua sute de pagini adaugate, prin aceasta editie, la prima serie a dialogurilor publicate la inceputul lui 2004 au fost „vorbite“ si scrise pe parcursul unui an si jumatate.
Recitite, mi-au dat nedezmintit convingerea ca mesajul lor este fundamental.
De la temele confesorului, deloc risipitor cu agoniseala intimitatilor sale, dar foarte generos cu sensul lor exemplificator, la temele oamenilor, ale Romaniei si ale lumii de azi, marturisirile acestea au o forta spirituala care razbate dincolo de temperanta, echilibrul si farmecul de o simplitate clasica a discursului.
Mereu in actualitatea sa si a umanitatii, Eugen Simion se construieste ori de cate ori cei doi vectori existentiali se intersecteaza.