De la Socrate si faimosul sau indemn „Cunoaste-te pe tine insuti!”, definirea identitatii a fost o problema primordiala a filosofiei.
Pornind de la enigma identitatii personale, Amin Maalouf isi propune sa inteleaga de ce atatia oameni comit astazi crime in numele identitatii lor religioase, etnice, nationale sau de alta natura.
De ce afirmarea de sine – a unei persoane, a unei etnii, a unei comunitati – este insotita atat de adesea de negarea celuilalt? A fost asa dintotdeauna sau tensiunile sociale si exploziile de violenta cauzate de apartenentele colective sunt o problema specifica epocii actuale? Reflectie lucida marcata de neliniste, dar si de speranta, Identitati ucigase exprima tocmai un refuz de a crede ca ar exista o lege a naturii sau a istoriei care ne condamna sa ne ucidem intre noi in numele identitatii noastre.Domnul Orient, cum este numit in tara sa de adoptie, Franta, Amin Maalouf s-a nascut in 1949 in Liban.
Crestin melkit dupa mama, protestant dupa tata, vorbind curent araba, franceza si engleza, Maalouf s-a format intr-un mediu cultivat in care scrisul reprezenta, sub diverse forme, o preocupare de familie.
In 1976 paraseste Beirutul, stabilindu-se la Paris, unde devine redactor-sef al ziarului Jeune Afrique, acoperind numeroase evenimente: asediul Saigonului, Etiopia revolutionara, razboaiele arabo-israeliene, revolutia din Iran.Romancier prolific, tradus in peste douazeci de limbi, Amin Maalouf debuteaza in 1983 cu eseul Cruciadele vazute de arabi, urmat de romanul Leon Africanul (1986), Samarkand (1988, pentru care i se decerneaza Prix des Maisons de la Presse), Gradinile luminii (1991), Primul secol dupa Beatrice (1992), Stanca lui Tanios (1993, distins cu prestigiosul Premiu Goncourt), Scarile Levantului (1996) si Periplul lui Baldassare (2000, incununat cu Premiul Jacques Audiberti-Ville dAntibes).
Volumul de eseuri Identitatile ucigase a aparut in 1998.