Intr-un orasel de pe malul Dunarii, un inginer radiotehnist angajat al Militiei locale, este nevoit sa aleaga intre o viata invizibila, dar perfect adaptata regimului si promisiunea pe care i-o face fiului sau.
In primul sau roman, scris intr-un ritm alert si captivant, Viorel Prodan reconstituie una dintre povestile „frontieristilor“, a celor care si-au riscat viata pentru a evada din lagarul comunist si a trece ilegal granita Romaniei cu Iugoslavia.
Intr-un peisaj sumbru al unei toamne tarzii, cu o ploaie ce pare sa nu mai inceteze niciodata si in atmosfera apasatoare a anilor ’80, recreata minutios din detalii si replici.
Anton, personajul central e bantuit in permanenta de o stare care a marcat o intreaga epoca si pe care autorul reuseste sa o transmita cititorului, de la prima si pana la ultima pagina – frica.
Insa dincolo de frica, exista si momente de curaj, speranta si compasiune, dileme morale si perspectiva luminoasa a unei altfel de vieti, intr-un excelent demers fictional de recuperare a trecutului recent.
Adina PopescuViorel Prodan scrie un roman teribil al unei lumi din care evadarea era singura speranta la normalitate.
Bine documentat, alert, excelent condus stilistic, reusind sa reproduca atat decorul cat si angoasa existentiala a finalului de comunism romanesc, De partea intunecata a fluviului spune o poveste sfasietoare a unei tentative dificile de evadare din regimul ceausist.
Dificultatea tehnica a acestui demers e dublata de una etica, ceea ce face procesul cu atat mai complicat si mai captivant.
E, in fond, o parte importanta a trecutului nostru.
Conform cifrelor Inaltului Comisariat ONU pentru Refugiati numarul celor care au reusit sa fuga si sa obtina azil politic, in perioada 1969–1989, este de circa 100 000.
Dar cei care au incercat sa fuga au fost cu siguranta mult mai multi.
Cosmin Perta
1
vizualizare in ultimele 24 ore
