Inainte de toate, „o carte polifonica, facuta cu prieteni”, dupa cum marturiseste autorul ei, care l-a cunoscut indeaproape pe Dan Jitianu, admirabil scenograf al Teatrului „Bulandra”, „un artist aristocrat, mozartian”, exigent in viata si pe scena, avand cultul prieteniei si al temeiniciei.Nascut la 10 martie 1949, Dan Jitianu a absolvit Arhitectura, dar a avut sansa de a fi cooptat ca asistent de scenografie la filmul Padurea spanzuratilor.
Tot Liviu Ciulei, ca director al Teatrului „Bulandra”, l-a angajat ulterior, gratie acestei colaborari.
Dan Jitianu a debutat semnand decorul la Cazul Oppenheimer, in regia lui Cornel Todea (1966).A colaborat la spectacole de referinta cu Liviu Ciulei (ca asistent la Moartea lui Danton de Buchner si ca autor al decorului la Lungul drum al zilei catre noapte de Eugene O’Neill), Alexandru Tocilescu (Tartuffe si Cabala bigotilor de Moliere, Barbu Vacarescul, vanzatorul tarii de Iordache Golescu, Hamlet de Shakespeare, Antigona de Sofocle), Andrei Serban (Iuliu Cezar de Shakespeare, Trilogia antica de Euripide, Seneca, Sofocle), Dan Micu (Raceala de Marin Sorescu), Valeriu Moisescu (Gluga pe ochi de Iosif Naghiu, Voluptatea onoarei de Luigi Pirandello), Catalina Buzoianu (Hedda Gabler de Ibsen), Mihai Maniutiu (O, ce zile frumoase!
de S.
Beckett) si multi altii.Ideile sale de spectacol – spun colegii de breasla – erau atat de hotaratoare, incat se putea afirma ca „un decor al lui stabilea o regie” (Mihai Madescu).
Dan Jitianu a fost, cu aceeasi devotiune care-i era mod de viata, profesor de scenografie la Academia de Arte Frumoase si la Academia de Teatru si Film.S-a stins din viata in 1994.Volum aparut cu sprijinul UNITER, ArCuB si al Teatrului “Bulandra”