Candva, intr-o camaruta dezordonata din Budapesta, unui tanar arhitect i-a venit o idee.
Dar pe atunci, in 1974, Erno Rubik nici nu banuia ca forma supla si articulata pe care se straduia s-o perfectioneze se va transforma intr-un fenomen planetar.Cartea lui e si nu e autobiografie, e si nu e joc, e si nu e puzzle.
Dupa cinci decenii in care existenta aproape ca i s-a confundat cu jucaria logica 3D pe care a creat-o din pura curiozitate, Rubik priveste in urma si scrie onest, cu emotie si un strop de umor, despre ce inseamna sa te lasi sedus de frumusetea unei probleme, sa jubilezi in fata elegantei sau a gingasiei sale, despre cum joaca e unul dintre cele mai serioase lucruri din lume, despre arta de a pune intrebari, despre cum nu complexitatea, ci abia simplitatea e un mister.
Citind povestea omului din spatele Cubului, patrundem in atmosfera unui apartament budapestan de la inceputul secolului XX, descoperim frumusetea furtunilor de pe Lacul Balaton, aflam cum a fost nevoit sa convietuiasca cu pirateria in plina isterie pop culture si ce parere are despre capcanele umane ale inteligentei artificiale.
Insufletit de bucuria inepuizabila de a tine miscarea in palme, Rubik, inventator si amator innascut, se harjoneste cu propria creatie scriindu-i o scrisoare de iubire.
Si, totodata, ne invita sa ne intrebam neincetat: „Dar daca…?“ERNO RUBIK (n.
1944) este profesor de arhitectura si creator de puzzle‑uri mecanice, dintre care cel mai important este Cubul Rubik, inventat in 1974.
In 1983, a fondat Rubik Studio, o intreprindere specializata in fabricarea de jocuri si de mobila.
A locuit toata viata la Budapesta.
1
vizualizare in ultimele 24 ore
