Cumva, ciorchinii sunt margele care, odinioara, erau insirate una dupa alta pe o ata, acea insiruire conferindu-le o semnificatie individuala oarecare in totalitatea integratoare, dar care, desirandu-se de pe acea ata (pasamite printr-un accident), si-au pierdut noima intregului – nici o margea nu mai stie dupa sau inaintea carei alte margele statea pana la desirare.
Un algebrist incorigibil ar putea calcula, desigur, numarul permutarilor liniare dupa care ciorchinii/margelele pot fi ordonate – in aceasta eventualitate improbabila, eu propun doar una dintre aceste permutari.
In consecinta, pentru fiecare dintre cele cinci elemente (metafizice) de fundare a lumii, ofer un fragmentarism aleatoriu, desi sub semnul vag unificator al elementului in cauza.
Sugestia de continere a intregului in parti este, cred, irezistibila in ideea (estetica) de ciorchine.Emil Dinga (nascut in anul 1956, in comuna Cosmesti, judetul Galati) este economist in specialitatea cibernetica economica.
Este profesor universitar de economie teoretica si de epistemologie economica, cercetator stiintific la Academia Romana, conducator de doctorat si de programe postdoctorale in domeniul economic.
Este casatorit si locuieste in Bucuresti.Debuteaza editorial in anul 2016 si publica, printre altele, volume de aforisme, poezie, proza scurta si instantanee lirico-metafizice.
Emil Dinga evita, in poietica sa (ca si in limbajul poetic sau in „muzica sensurilor“), fundamentalismul unui postmodernism inteles ca o renuntare la lirism si la conceptualizare lirica precum si ca o coborare brutala a actului estetic nu numai in limbajul strazii, ci si in semnificatia extrem de particulara (expresia semnificatie particulara este, desigur, un oximoron) a acesteia.
De fapt, el practica ceea ce, din anul 2002 incoace, in literatura poetica occidentala, s-a numit affective turn, care este o versiune de post-postmodernism sau chiar de anti-postmodernism (Nota bene: in nici un caz, de metamodernism, cum se mai spune in teoria si critica internationala) – mai exact, el prefera un lirism conceptual, bazat pe cerebralitatea crearii premiselor unei lecturi generatoare de emotie estetica.
1
vizualizare in ultimele 24 ore
