Mirarea creata in jurul copiilor, dar si provocarea de a ne regasi ca adulti in preajma lor, ne reveleaza adesea setea neostoita a acestora pentru intrebari.
Curiozitatile sunt nenumarate si cuprind totul: universul, raurile, ramurile, dinozaurii sau insectele.
Iar cand s-au oprit din a scruta cu imaginatia inaltimile si adancurile, acestia rup filigrane din contextul cotidian si se/ne intreaba: de exemplu, ce este scoala? Sice raspuns potioferi ghicitorii? Ei bine, desi omul mare, trecut printr-ale vietii, nu mai incearca sa(-si) afle ce este sau ce a fost scoala, autorul Luca Tortolini si ilustratorul Marco Soma au dat ghes intrebarii curioase si i-au cuprins intelesurile descoperite intr-o carte fabuloasa, intitulata tocmai asa: „Ce este scoala?”.Astfel, scoala este o cladire cu pereti pavoazati, cu banci si cu scaune.
Aici regasim fete, dar si baieti, care fac schimb de idei si de instrumente de scris, de pachetele si de numere de telefon, nascand in juru-le prietenii.
Scoala presupune si prezenta unui invatator sau a unei invatatoare, menit(a) sa ajute, sa ghideze, sa invete;
sisa descurce tainele istoriei, ale geografiei, ale matematicii ori ale muzicii.
In unele scoli, copiii planteaza chiar si copaci si cultiva legume.Din aceste randuri putem intui, asadar, ce este scoala.
Dar dincolo de cadrul constitutiv, coagulat in jurul elementelor si al situatiilor enumerate, recunoastem siun discurs al semnificatiilor care intregeste sensul prim si formal al notiunii-cheie.
Din acest punct de vedere, scoala nu reprezinta numai un spatiu inchis in care se aglomereaza obiecte, ci este si un loc al deschiderii spre nou si al schimbarii continue.
Scoala nu aduna numai infatisari si nume diferite, ci si personalitati, trairi si nevoi specifice, devenind suma a tuturor diferentelor prin acceptarea si integrarea alteritatii.
1
vizualizare in ultimele 24 ore
