Fenomenul este o notiune extrem de bogata si, in acelasi timp, deosebit de restrinsa.
Fenomenul face sa apara varietatea infinita a fiintarii, el face accesibila diversitatea realului de fiecare data in mod diferit;
in acelasi timp, el nu este aceasta bogatie, ci doar deschiderea sa prima sau ceea ce ii constituie „sensul si temeiul“.
Perspectiva specifica pe care am abordat-o aici consta in a clarifica rolul pe care „subiectul“ il joaca in orice fenomenalizare.
Am vazut ca subiectul nu este un simplu spectator „in fata“ a ceea ce apare (ceea ce i-ar fi redus functia la un simplu martor exterior), ci el intra „in“ structura insasi a fenomenalitatii.
(Alexander Schnell)
1
vizualizare in ultimele 24 ore
