Tinand un recital in fata detinutilor de la Gherla, poetul a avut brusc sentimentul ca participa „la organizarea unei mari evadari”.
La organizarea unei diversiuni participa el si cu eseurile din Cartea pierduta: in loc sa-si dea pe fata principiul poetic, el propune o parada de basme filmata din unghiuri cat mai inedite.
O parada vivace, agreabila, euforizata de inteligenta si melancolizata de compasiune.
Caci si Ion Muresan cu un ochi rade, interpretand histrionic, si cu altul plange, compatimind o inocenta si o lume pierdute.
– Al.
Cistelecan
1
vizualizare in ultimele 24 ore
